Poluarea Marii Negre nu provine numai din poluarea zonelor costiere, din poluarea transportului maritim si din exploatarea offshore a gazelor. Un factor cu risc mare de poluare a Marii Negre este aportul de ape poluate provenit din intregul Bazin Hidrografic.
Zona exterioara Bazinului Marii Negre, denumita Bazinul Hidrografic Extins al Marii Negre, reflecta mai exact situatia reala si completa a surselor de poluare existente.
Bazinul extins al Marii Negre cuprinde suma bazinelor hidrografice ale celor 6 tari Romania, Ucraina, Rusia. Georgia, Turcia si Bulgaria si bazinul hidrografic al Dunarii care colecteaza apele din inca 18 tari riverane din centrul si sud-estul Europei (Albania, Austria, Bosnia and Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Elvetia, Cehia, Germania, Italia, Macedonia, Moldova, Polonia, Romania, Serbia si Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Ucraina si Ungaria).
Starea ecologica a Marii Negre depinde de presiunea antropica a unui teritoriu de 800.000 km2 locuit de o populatie de 100 milioane locuitori, cu foarte multe activitati industriale genera-toare de poluanti. In anii 1960-1990 datorita poluarii excesive din intreg bazinul hidrografic extins starea ecologica a Marii Negre era foarte proasta, cu riscul de a deveni “o mare moarta din punct de vedere ecologic”.
De exemplu poluarii Dunarii care contribuia cu cca 30%, era considerata canalul colector a Europei Centrale).
Principalii poluanti generati in Bazinul extins al Marii Negre sunt:
– substante toxice (poluanti organici permanenti, pesticide)
– subsatnţe radioactive (radionuclizi)
– metale grele (Cd, Cu, Zn, Fe, Ca, Hg)
– produse petroliere (hidrocarburi, reziduri petroliere)
– nutrient amorganici (nitrati, nitriti, fosfati)
– deşeuri menajere (plastic, gunoaie)